Cu bebe la doctor

De data aceasta am ajuns la doctor nu din cauze neplacute ca si data trecuta (dureri) ci pentru ca era timpul pentru o noua sedinta foto si de masuratori.
Trebuie sa recunosc ca mergeam cu inima indoita, deoarece in ultimul timp citisem doar de sarcini oprite din evolutie. Dar, pana la urma, s-a dovedit a fi doar paranoia mea alimentata de gandurile negre din noptile albe .
A fost o intalnire emotionanta cu bebe. Am vazut ca e bine, a crescut, (are deja 1 cm), si e pozitionat unde trebuie. I-am ascultat si bataile inimii, moment care, cel putin ptr mine, a fost cel care m-a facut sa realizez ca, intradevar, in "garsoniera" e un sufletel.
Daca ar fi sa ne luam dupa rezultatele studiilor care au demonstrat ca la nastere fetitelor le bate inima mai repede decat baieteilor, si dupa concluzia la care s-a ajunsin urma acestor studii, cum ca, daca nr de batai pe minut este mai mare decat 140 (oare cum au ajuns la aceasta cifra rotunda???) inseamna ca bebele e fetita, avem toate sansele ca "feeelingul" meu, sa se adevereasca.
Bebe avea 146 de batai pe minut, lucru care m-a incurajat sa cred ca cel putin pana acum, instinctul meu de mama in devenire nu m-a inselat.