Vara ieseam imediat dupa micul dejun, foamea era cea care ne baga in casa la pranz, dar nu pentru mult timp. Mancam, de fapt infulecam si apoi fuga afara, nu cumva sa pierdem vre-un meci! :)
Jocul era intrerupt dupa amiaza cand mamicile dadeau semnalul: "Au inceput desenele!" In maxim 2 minute nu mai era picior de copil pe strada. Cum se terminau desenele "amarate" cum incepea harmalaia pe strada.
Dar cel mai fain era seara, cand ne jucam ascunsea prin curtile vecinilor plecati la tara, sau ne urca in pomi, sau faceam focul si fiecare isi aducea cartoful ca sa fie copt in jar (sincer, nu cred ca am mancat in toata copilaria mai mult de 2 cartofi facuti de noi in jar, dar atat de mult ne placea sa "procesul", incat cel putin odata pe saptamana faceam foc pe strada).
Imi amintesc vorba mamei cand venea sa ne adune seara tarziu in casa: "Haideti, ca iarasi ati stat pana a cazut noaptea pe voi!"
Ne dadeam dusi cu greu mai ales daca din gasca de 10-15 copii cativa aveau privilegiul de a sta pana mai tarziu.
Ieri Alma a stat mai mult pe afara. Cum o aduceam in casa, cum ne arata geamul cu degetelul si striga: Aaa, aaa! Asa ca o luam de la capat. O tura pe leagan, o tura pe strada sa vedem daca nu au iesit copiii, iar o tura de leagan.
Din pacate pe strada nu erau copii. Si nu pentru ca nu ar mai locui niciunul pe ea, ci pentru ca stau in casa, probabil in fata vre-unui calculator, jucandu-se pana la epuizare (epuizarea ochilor, bineinteles).
Vestea buna e ca azi e prima zi din vacanta de vara asa ca tragem nadejde ca o sa inceapa si ei sa iasa, sa joace "scunsea", ratele si vanatorii, "prinsea" sau macar sa bata mingea de toate gardurile pana cand babele o sa apara la geam sa ii mustruluiasca, asa cum faceam noi!
Unde esti copilarie.......?
Sursa foto
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu